În funcţie de mersul afacerilor, clanurile dictează „starea de normalitate” a cetăţenilor. Clanurile au devenit instituţii subterane, cu legi proprii şi conexiuni în autorităţile statale. Unii lideri sunt sacrificaţi doar atunci când o cere un anumit context politic sau social. Un clan are stabilit un teritoriu clar - oraşe întregi, cartiere sau sectoare ale Capitalei. Organizaţia are un sistem de protecţie făcut la Secţia de Poliţie, are „intrări“ la autorităţi şi sprijin financiar de la „protejaţi“. Clanul este cel care se ocupă - printre altele - cu taxele de protecţie fiindcă îşi poate permite atacuri cu arme albe sau de foc.

Pentru ofiţerii de la Crimă Organizată, cel mai mare risc este acela ca un clan să devină antrepriză criminală. O astfel de organizaţie formată pe tipar occidental se ocupă doar de afaceri de anvergură. Treburile murdare sunt lăsate în grija clanurilor care intră în subordinea antreprizei. „Adevărul” prezintă marile clanuri care domină cele mai importante oraşe ale ţării.

Arad - „monarhia“

Împăratului Uţu Claudiu Rohozneanu, zis „Împăratu“,  este liderul din Arad. A venit în oraş direct dintr-o închisoare din Spania şi a organizat unul dintre cele mai puternice clanuri. S-a axat pe traficul de cocaină, falsificarea de carduri bancare şi taxe de protecţie.

Concurenţa a fost eliminată rapid de pe piaţă. „Împăratu“ a fost reţinut împreună cu alţi 12 interlopi la începutul lui ianuarie. El a susţinut în faţa judecătorilor că era prea ocupat cu procesele pentru trafic de droguri pe care le are în Austria şi Italia, ca să mai aibă timp să se ocupe de acuzaţiile de tentativă de omor şi şantaj,  în România.

Cluj - schimbarea gărzii

Veteranii interlopi au fost înlocuiţi de un clan care se ocupă în principal cu şantajul. Deosebiţi prin violenţa lor, cei din clanul