În ultima zi a lunii aprilie, românii sărbătoreau Paştele. A doua zi, de 1 mai, au avut liber, şi mulţi au ieşit la iarbă verde. În tradiţia populară, era armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.
În calendarul oficial, se serba 1 Mai, ziua internaţională a muncii. Urmau cât de curând şi alte "festivităţi fundamentale": 2 Mai (ziua tineretului), 8 Mai (ziua PCR), 9 Mai (ziua "izbânzii asupra fascismului").
ARMINDENUL, SIMBOL AL VEGETAŢIEI
Ultima zi a săptămânii mari. Cei care postiseră aveau atunci "dezlegare" pentru bunătăţile pregătite din timp (ciorbe şi fripturi de miel, drob, cozonaci). Oamenii aşteptau şi alte sărbători. De 1 Mai, mai toţi angajaţii au avut liber, iar mulţi au ieşit la iarbă verde. O dată cu "ziua muncii", românii sărbătoreau şi armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.
Cunoscută în tradiţia populară şi sub denumirea de "ziua pelinului" sau "ziua beţivilor", armindenul semnifica şi începutul verii. La porţile casei se puneau ramuri verzi, până la seceriş, pentru noroc şi belşug.
ÎNTÂI MAI ANIVERSAR
"Ziua oamenilor muncii" a stârnit şi imaginaţia poeţilor. În cinstea sărbătorii, bardul Octavian Traian Rusu a închinat versurile intitulate "Întâi Mai aniversar", publicate în ziarul Tribuna Sibiului:
Se-mpodobeşte ţara cu florile lui Mai
În primăvara ţării - aleasă sărbătoare,
Răsună azi temeinic al maselor alai
De ziua solidară a clasei muncitoare.
Trecură ani cincizeci de când aici, la noi,
Din zeci de mii de piepturi a răsunat chemare:
Nu vrem a ţării fascizare, nu vrem război,
Ci fiecăruia din noi, şi tuturor, un drum spre soare.
Eroul Ceauşescu Nicolae organiza mulţimea-n Capitală
În fruntea ei privind cu optimism spre viitor, @N_P
