Ultimele apariţii ale lui Clint Eastwood în calitate de regizor cu filme ca Mystic River (Misterele fluviului, 2003), Million Dollar Baby (O fată de milioane, 2004), Letters from Iwo Jima (Scrisori din Iwo Jima, 2006), The Flags of our Fathers (Steaguri pline de glorie, 2006), Changeling (Schimbul, 2008) indică încercarea acestuia de a se plasa pe un alt nivel unde marile mituri fondatoare americane aduse uneori la rigoarea tezei se întâlnesc cu filmul de artă, un compromis dificil şi riscant. Am urmărit acest efort al regizorului de a utiliza cărămizile unei cinematografii mai vechi pentru a înălţa clădiri noi cu rateuri şi izbânzi printre care aş include Mystic River, aşa cum printre eşecurile evidente aş situa Changeling. În acest nou film, tezele regizorului sunt evidente, am putea spune mult prea evidente pentru ca acest accent să nu devină chiar o temă de reflecţie asupra propriilor instrumente, metode şi teme, asupra sa ca actor cu o carieră îndelungată; un film care devine astfel manierist. Clint Eastwood este preocupat nu numai de ciocnirea dintre generaţii, ci şi de cea dintre culturi (clash of civilizations) pe care Huntington îşi întemeia o întreagă teorie asupra istoriei. Melting pot-ul american este menit să absoarbă fără asperităţi orice religie sau etnie, conferindu-i dreptul la o voce distinctă afirmată sub tutela democraţiei americane, subiectul fiind constitutiv unei tradiţii pe care cultura americană o afirmă constant. Ca actor Clint Eastwood reuşeşte un personaj remarcabil în care sunt chemate la apel spectrele cinematografiei sale anterioare în special eroul de western spaghetti al lui Sergio Leone urcând până la pistolarul din Unforgiven (Necruţătorul, 1992). Noul film al lui Eastwood seamănă cu o recapitulare în care sunt aşezate în faţa spectatorului filmografiei sale toate efectele de iluzionism pentru un ultim truc, pentru că bătrânul Eastw