Sondajele arată că oamenii ştiu ce-nseamnă colectare selectivă, dar numai în 42 de oraşe au infrastructura necesară. Aproape 60% din românii care locuiesc în zone care dispun de containere pentru separarea deşeurilor colectează selectiv gunoiul. Conceptul de selectare selectivă nu le este străin românilor din mediul urban. Cel puţin aşa arată un studiu realizat de IMAS în perioada februarie-martie a acestui an în şapte oraşe – Bucureşti, Baia Mare, Buhuşi, Piatra Neamţ, Suceava, Râmnicu Vâlcea şi Focşani, localităţi care au asigurat infrastructura pentru separarea deşeurilor.
Aproape toţi cei intervievaţi, respectiv 98%, declară că au auzit despre colectarea selectivă. Totodată, aproximativ jumătate din locuitorii oraşelor care dispun de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor afirmă că separă gunoiul din gospodării.
„Dacă există containerele pe care să le folosească, amplasate în apropierea locuinţei, publicul le foloseşte corect şi intens. Problema rămâne acolo unde nu există aceste containere. Mai grav stau lucrurile în spaţiile care nu ţin de administraţiile publice locale – parcuri naturale şi arii protejate, terasamente de cale ferată, maluri ale cursurilor de apă.
Este nevoie ca şi aici să se treacă la colectare selectivă, să nu mai ajungem să avem lacuri a căror suprafaţă e acoperită de PET-uri”, a declarat directorul IMAS, Alin Teodorescu.
Costuri prea mari în mediul rural
În prezent, numai 42 de oraşe din România beneficiază de sisteme de colectare selectivă. „În general, ne-am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare. Altminteri, costurile de a merge în sate sunt mult mai mari, pentru că sunt mai răspândite”, ne-a explicat preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.
În ceea ce priveşte un eventual sis
