Dacă nu mai are aceeaşi implicare în viaţa culturală ca în anii 90 (când sute de scriitori, pictori, actori, sociologi, jurnalişti, muzicieni etc. ajungeau în Occident, făceau evenimente artistice, editau cărţi, întemeiau instituţii, participau la festivaluri internaţionale ş.a.m.d. graţie fondurilor Fundaţiei lui George Soros), în schimb, de un deceniu încoace, aceeaşi Fundaţie pentru o Societate Deschisă s-a implicat sistematic în analizarea şi sprijinirea vieţii social-politice, mai cu seamă la nivelul minorităţilor defavorizate. Sursa: Sorin Antonescu
La noi, ca şi în alte zeci de oraşe din patru continente, Fundaţia şi Open Society Institute scanează şi testează realitatea, analizează mentalităţile, sistemele electorale, etnopsihologia, sociopatologia locului şi maturitatea politică, în virtutea bunului principiu „te ajut ca să te poţi ajuta singur”.
Inevitabil, una dintre priorităţile Fundaţiei în Estul Europei şi cu precădere în România o reprezintă situaţia romilor, statutul acestei seminţii nomade cu evoluţie transnaţională, relaţiile ţiganilor cu comunităţile majoritare, specificul inserţiei lor sociale şi al adaptării educaţionale în vederea subminării propensiunii infracţionale. Intervalul 2005-2015 chiar a şi fost decretat „deceniul romilor”, Fundaţia din România având o serie serios finanţată de programe de studiere, stimulare şi sprijinire în habitat, perfecţionare profesională, atitudine faţă de muncă, în cunoaşterea şi respectarea legislaţiei ş.a. Am spus-o şi altădată aici: nu ascunzând gunoiul sub preş, ci dimpotrivă, etalând într-o lumină cât mai obiectivă şi necruţătoare realităţile, tensiunile, conflictele existente sau potenţiale, putem ajuta înţelegerea, administrarea şi poate chiar rezolvarea acestora.
În acest sens mi s-a părut extrem de instructiv - chit că amarnic întristător în concluzii! - volumul „Ro
