Considerat unul dintre cei mai civilizaţi şi educaţi oameni de fotbal, Răzvan Lucescu a avut parte de-a lungul nu foarte lungii sale cariere de antrenor de numeroase derapaje de comportament şi de limbaj. Văzut de unii o copie mai palidă a mult mai ilustrului său tată, Mircea, şi de alţii exponentul noii generaţii de antrenori, Răzvan va aduce echipei naţionale nu doar linişte, cum s-a argumentat la numirea sa ca selecţioner, ci ambiţie şi un temperament vulcanic împachet Considerat unul dintre cei mai civilizaţi şi educaţi oameni de fotbal, Răzvan Lucescu a avut parte de-a lungul nu foarte lungii sale cariere de antrenor de numeroase derapaje de comportament şi de limbaj. Văzut de unii o copie mai palidă a mult mai ilustrului său tată, Mircea, şi de alţii exponentul noii generaţii de antrenori, Răzvan va aduce echipei naţionale nu doar linişte, cum s-a argumentat la numirea sa ca selecţioner, ci ambiţie şi un temperament vulcanic împachet
Considerat unul dintre cei mai civilizaţi şi educaţi oameni de fotbal, Răzvan Lucescu a avut parte de-a lungul nu foarte lungii sale cariere de antrenor de numeroase derapaje de comportament şi de limbaj. Văzut de unii o copie mai palidă a mult mai ilustrului său tată, Mircea, şi de alţii exponentul noii generaţii de antrenori, Răzvan va aduce echipei naţionale nu doar linişte, cum s-a argumentat la numirea sa ca selecţioner, ci ambiţie şi un temperament vulcanic împachetate în costume de calitate.
La finalul uneia dintre cele mai tensionate ediţii de campionat de după Revoluţie (1997-1998), Răzvan Lucescu a fost la un pas să provoace pierderea titlului de către Steaua. Portar la Sportul Studenţesc, echipă deja retrogradată în liga secundă în acel moment, Răzvan a făcut o partidă fabuloasă contra Stelei, la 29 aprilie 1998, în penultima rundă a acelei ediţii de campionat, şi studenţii au reuşit să scoată un rezultat de eg