Mihaela Rotar, mama unei tinere cu probleme neuropsihice, a pus bazele unei organizaţii unde persoanele cu dizabilităţi mintale sunt ajutate să se integreze în societate. Organizaţia Alternativa 2003 îi sprijină atât pe tinerii cu disfuncţii neuropsihice, cât şi pe părinţii acestora. Autodepăşire şi credinţă. Aceste două cuvinte au reprezentat o puternică motivaţie care a determinat-o pe Mihaela Rotar, 45 de ani, mama unui copil cu dizabilităţi mintale, să-şi ducă la îndeplinire un proiect important – primul şi singurul Centru Respiro din Bucureşti.

Organizaţia Alternativa 2003, din care face parte şi Centrul Respiro, a luat naştere din dorinţa de a oferi copilului ei Ana, acum în vârstă de 18 ani, dar şi altor persoane cu handicap mintal o viaţă normală.

 „Ideea mi-a venit din propria nevoie şi suferinţă. Aveam o fetiţă cu handicap neuropsihic şi eram conştientă că nu o voi putea ajuta toată viaţa. Pentru că socializarea şi independenţa sunt esenţiale pentru o persoană cu dizabilitate mintală, am început să pun bazele acestei organizaţii”, spune Mihaela Rotar, preşedinta Centrului Alternativa 2003.

Trei centre, un singur obiectiv

„Începutul a fost greu, dar eram conştientă că centrul va fi de folos nu numai fiicei mele şi mie, ci şi altor persoane aflate în această situaţie. Astfel puteam şi eu să-mi rezolv problemele, iar Ana să socializeze, să stea cu alţi copii şi să înveţe lucruri noi. Mi-am dat seama că părinţii acestor tineri au nevoie nu numai de ajutor specializat, ci şi de momente de relaxare care să le dea puterea de a merge mai departe”, explică Mihaela Rotar.

Greutăţile în a obţine fondurile necesare, apoi renovarea spaţiilor, cumpărarea microbuzului pentru transportul copiilor la sediu, toate au fost obstacole care i-au întărit convingerea că trebuie să-şi ducă proiectul la bun sfâr