Intr-un clasament al libertatii presei intocmit de Freedon House, Romania ocupa locul 92, intrand in categoria tarilor care au presa partial libera.
Printre problemele care impiedica demersul jurnalistic, identificate de realizatorii studiului, se numara presiunile venite din partea factorului politic si economic, mai ales in aceasta perioada criza.
In Romania, aceste presiuni sunt tot mai grave. Cativa oameni, asa numitii moguli, controleaza cea mai mare parte a mediilor romanesti, pe cele importante, detinand astfel controlul informatiei din care fac un mijloc de lupta politica sau pentru satisfacerea propriilor interese de afaceri.
Chiar si un demers jurnalistic justificat, cum a fost dezvaluirea afacerii Sterling, poate avea in spate un interes personal al unui mare patron de presa (vezi relatia dintre SOV si directorul ANRM, numit in urma acestui scandal de presa). Astfel de legaturi dubioase arunca suspiciuni asupra intregii prese.
Presa independenta?
In aceste condtii, practic nu putem vorbi despre presa independenta, chiar daca ea nu se afla sub controlul puterii, ci al grupurilor de interese.
Si cum presa independenta si influenta in acelasi timp nu mai exista, jurnalistii au de ales intre a fi liberi, dar fara notorietate, sau a-si castiga/pastra notorietate cu pretul compromisului, mai mic sau mai mare. Criza si disponibilizarile masive din presa au coborat, din nefericire, cu mult stacheta, aducand in discutie nu notorietatea, ci supravietuirea.
Constrangerile de diverse feluri reprezinta insa doar o hiba a presei romanesti, despre care s-a tot vorbit. O alta, poate cea mai mare, de fapt, tine de calitatea morala si profesionala a jurnalistilor insisi.
Din acest punct de vedere, avem o presa in mare masura deprofesionalizata, semidocta, superficiala, viscerala,
