Analiştii cred că ar exista riscuri mari pentru economie, pentru că nu îndeplinim criteriile de convergenţă. Respectarea calendarului de adoptare a euro rămâne marele test pentru România.

Adoptarea unilaterală a euro este exclusă, întrucât ar exista riscuri mari pentru economie, în contextul în care România nu îndeplineşte criteriile de convergenţă reală şi nominală, apreciază analiştii prezenţi la Colocviile de Politică Monetară, organizate de BNR. „Adoptarea unilaterală a euro eu o văd ca fiind exclusă, întrucât nu avem consimţământul UE şi există riscuri foarte mari“, a declarat Laurian Lungu, director al Macroanalitica. Acesta a explicat că adoptarea unilaterală a euro ar fi o greşeală, pentru că există diferenţe mari din punct de vedere al ratei de politică monetară şi al ratei rezervelor minime obligatorii. De asemenea, Lungu a arătat că rata de schimb valutar facilitează o ajustare mai rapidă a dezechilibrelor şi că un curs fix ar avea un cost foarte mare asupra economiei reale.

Un curs de schimb fix aduce costuri mari

Şi economistul-şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, consideră că adoptarea unilaterală e exclusă, întrebând retoric: „Cine ar face emisiune monetară pentru România, care nu e de dimensiunile unor state precum Kosovo sau Muntenegru?“. Acesta a arătat că, pe măsură ce procesul de convergenţă avansează, moneda îşi păstrează potenţialul de apreciere şi că o trecere la euro la nivelul actual al cursului poate însemna costuri mai mari pentru debitori. În plus, Dumitru a menţionat că România nu mai îndeplineşte criteriile de convergenţă decât în privinţa datoriei publice.

În acest context, adoptarea euro potrivit calendarului stabilit, în condiţiile „neprielnice“ din plan global, va fi marele test pentru România, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa. „Cred că pentru România acesta va fi marele test: da