După 1 Mai, ziua "oamenilor muncii", în următoarea se sărbătorea "tineretul". Oficial, în România anului 1989, răspunzătoare de soarta tinerilor era Uniunea Tineretului Comunist (UTC), organizaţia de tineret a Partidului Comunist Român.
Istoria UTC este lungă şi complicată, cunoscând suişuri şi coborâşuri, întocmai "fratelui mai mare", Partidul Comunist. Falsurile operate succesiv după 23 august 1944 dau de lucru oricui vrea să lămurească istoricul acestei organizaţii.
Cu certitudine se poate spune că a luat fiinţă la începutul anilor '20, la o dată care încă suscită discuţii (în 1989, anul de naştere al UTC era considerat 1922), şi că, din punct de vedere politic, tineretul comunist se subordona celor mai experimentaţi, adică Partidului comunist.
La fel cum acesta era secţie a partidului comunist mondial, numit Comintern sau Internaţionala a III-a, Uniunea Tineretului Comunist din România era filială a Internaţionalei Tineretului Comunist (KIM). În 1924, mişcarea comunistă cu tot ce însemna ea a fost interzisă prin lege, şi aşa avea să rămână până în august 1944.
Activitatea concretă a UTCdR, precum şi a membrilor ei până la al doilea război mondial este dificil de precizat. Cel mai probabil este că nu a depăşit-o pe cea a partidului însuşi, care s-a mărginit la şedinţe, discuţii şi dezbateri între cei câţiva membri ai conducerii. Iar în plan concret - la o propagandă comunistă camuflată în ziare şi reviste, rapid "mirosită" şi sistematic stopată de autorităţi.
Între 1944 şi 1948, organizaţia de tineret a Partidului comunist ajuns forţă politică la guvernare a urmat, de asemenea, linia sinuoasă a PCR.
Despre o structură clar definită se poate vorbi abia din 1948. În februarie, prin fuziunea Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat, apărea Partidul Municitoresc R
