M-am referit în numărul anterior la imposibilitatea lui Traian Băsescu de a fi mediator între membrii coaliţiei de ONG-uri "Opriţi Codurile!" şi Parlament-Guvern, în condiţiile în care domnia-sa a impus adoptarea Codurilor în stil heirupist.

Nu e singura responsabilitate a lui Traian Băsescu în chestiunea celor patru Coduri.

Altă responsabilitate se referă la absenţa unui Cod Penal până în prezent.

Alcătuită din 22 de organizaţii neguvernamentale, Coaliţia "Opriţi Codurile!" militează pentru oprirea procesului de legiferare a celor patru coduri - Penal, Civil, de Procedură Penală şi de Procedură Civilă -, returnarea lor la Guvern, anularea hotărârilor de Guvern prin care au fost adoptate şi supunerea lor, ca proiecte, unei ample dezbateri publice. Membrii coaliţiei consideră că aceste Coduri au fost decise de Guvern fără o dezbatere publică temeinică. Pentru blocarea procesului legislativ de adoptare a Codurilor, coaliţia a început o amplă campanie, constând atât în mobilizarea opiniei publice de la noi, cât şi în darea în judecată a Guvernului şi a Ministerului Justiţiei. Trei dintre Coduri - Penal, de Procedură Penală şi de Procedură Civilă - au fost adoptate de Guvern miercuri, 25 februarie 2009. Ulterior, miercuri, 11 martie 2009, a fost adoptat şi Codul Civil. Cele patru documente au fost trimise la Parlament pentru adoptarea prin asumarea răspunderii. Pentru a nu se spune că n-a avut loc nici o dezbatere parlamentară, la Parlament s-a înfiinţat o comisie. Comisia, la rându-i, s-a împărţit în două subcomisii - una pentru Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, şi alta pentru Codul Civil şi Codul de Procedură Civilă. După unii lideri politici (ai PD-L), prin asumarea răspunderii Guvernului şi, după alţii (PSD), prin procedură de urgenţă, cele patru Coduri urmează să fie trecute prin Parlament printr-un heirupism de care n