Camerele video amplasate pe drumurile naţionale au fost oprite, din data de 24 aprilie, în baza unui ordin al chestorului Petre Tobă, şeful Poliţiei Române. Radarele vor fi oprite până când va fi clarificat cadrul legal în baza căruia funcţionează. Excepţie face sistemul de supraveghere video de pe DN 1. Sursa: Mihai Șoica Ordinul are la bază şi o solicitare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care a anunţat că va solicita în instanţă anularea contractelor încheiate de mai multe primării din ţară cu firmele care montează aparatura de tip radar.

Săptămâna trecută, în urma controalelor efectuate în judeţele Cluj, Braşov şi Mureş au fost date amenzi de peste 140.000 de lei administraţiilor locale care nu au respectat legislaţia în vigoare când au încheiat contractele cu forma Codec, din Cluj.

Peste 100.000 de amenzi

Cele 13 camere radar montate în judeţul Cluj au început să funcţioneze în luna iulie 2007. Comisarul Alexandru Mureşan, şeful Poliţiei Rutiere Cluj, a declarat că până în prezent au fost aplicate peste 100.000 amenzi, iar numărul accidentelor grave a scăzut în mod semnificativ.

Pe de altă parte, Judecătoria Turda, instanţa care judecă contestaţiile depuse de şoferii nemulţumiţi, a admis o mare parte dintre contestaţii.

În primele săptămâni de funcţionare a radarelor fixe, judecătorii au admis toate contestaţiile depuse, în număr 487, deoarece acestea nu funcţionau în baza unor certificate de omolagare metrologice. Până în prezent, la Judecătoria Turda au fost depuse 3.638 de contestaţii la amenzile aplicate de camerele radar.

Mureş: Primarii susţin că n-au primit niciun leu

Cele şapte radare fixe amplasate în judeţul Mureş au fost închise după o lună de la punerea lor în funcţiune. Radarele au fost amplasate în locali