Fondurile de la Uniunea Europeana incep usor-usor sa-si faca loc in economie, dar explozia va fi atunci cand oamenii vor vedea ca cei de langa ei - rude sau cunostinte, colegi - au trecut de bariera hartogariei sau a dezinteresului si au pus mana pe bani.
Autoritatile, beneficiare a 80% din cele 30 de miliarde de euro, se misca foarte incet atat la depus proiecte, cat si la dat aprobari. In mod ironic, pentru ca cea mai mare parte a banilor este luata chiar de administratie - locala sau centrala - cei care dau piept cu birocratia si cerintele uneori absurde ale unitatilor de proiect, care fac parte practic tot din ministere, sunt acum chiar birocratii.
Dar faptul ca actualul guvern are o sedinta saptamanala de raportare pe fonduri europene este un lucru bun, pentru ca guvernul chiar asta trebuie sa faca - sa legifereze mai putin si sa administreze mai mult.
Primele date arata ca diferenta dintre proiectele depuse pentru finantare si banii intrati efectiv este uriasa. Conform unor date furnizate chiar ieri, pe primele patru luni au fost depuse proiecte in valoare de 2,8 miliarde de euro, dar au intrat in economie - adica au fost facute plati catre beneficiari - 80 milioane de euro. Cu alte cuvinte, la 35 de euro cereri intra doar 1 euro plati.
Subiectul fondurilor de la UE deocamdata nu vinde nici in presa, nici macar in presa financiara. La concurenta cu Gigi Becali, cresteri de salarii sau dobanzi la credite, orice stire despre fondurile europene iese pe ultimul loc.
Cel mai usor de luat sunt banii alocati pentru plati directe, agricultorilor. Astfel, este putin cunoscut faptul ca in mai si iunie intra in buzunarele agricultorilor romani 850 de milioane de euro (pentru fiecare hectar de teren arabil cel care il lucreaza - proprietarul sau arendasul - primeste aproape 100 de euro).
Este o injectie de cash masiva in economie. Pentru
