Doar jumătate din participanţii la vot din 1990 mai e interesată să voteze, reiese dintr-un studiu al IPP făcut public miercuri.
"De-a lungul celor cinci cicluri electorale, rata participării la vot a scăzut în medie cu 10 procente la fiecare alegere, ajungând ca în 2008 să mai avem doar jumătate din alegătorii care participau în 1990 la alegerile parlamentare. Dacă în 1990 participarea la vot era de 86%, în 1992 şi 1996% aceasta a scăzut la 76%, în 2000 a mai pierdut 11 procente, ajungând la 65%, în 2004 se înregistrează o prezenţă la urne de 58%, iar în 2008 de doar 39%", se arată în studiul IPP. "Între alegeri, în toate sondajele de opinie, se manifestă degradarea încrederii faţă de clasa politică, instituţiile şi justiţia din România. Pe acest fond, rezultatele devin tot mai imprevizibile şi, pe de altă parte, legitimitatea aleşilor şi a structurilor instituţionalizate pe care aceştia ar trebui să le reprezinte partidele devine tot mai fragilă", a comentat directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru. Ca soluţii pentru remedierea situaţiei, IPP recomandă evitarea schimbării legislaţiei electorale "pe ultima sută de metri", introducerea votului la distanţă prin poştă sau prin intermediul internetului, precum şi introducerea pe buletinul de vot a opţiunii "nici un candidat".
Doar jumătate din participanţii la vot din 1990 mai e interesată să voteze, reiese dintr-un studiu al IPP făcut public miercuri.
"De-a lungul celor cinci cicluri electorale, rata participării la vot a scăzut în medie cu 10 procente la fiecare alegere, ajungând ca în 2008 să mai avem doar jumătate din alegătorii care participau în 1990 la alegerile parlamentare. Dacă în 1990 participarea la vot era de 86%, în 1992 şi 1996% aceasta a scăzut la 76%, în 2000 a mai pierdut 11 procente, ajungând la 65%, în 2004 se înregistrează o prezenţă la urne de 58%, iar în