Introducere

E ciudat să începi un articol cu un P.S. Dar acum e necesar.

Ceea ce veţi vedea mai jos e un text scris chiar în timpul meciului dintre Şahtior şi Dinamo Kiev. O comparaţie între Răzvan Lucescu şi Pep Guardiola pe care vă invit să o citiţi şi să o comentaţi abia după ce veţi parcurge aceste cteva rînduri.

Spuneam undeva la început că performanţele lui Răzvan au stat mereu în umbra celor obţinute de tatăl său. Chiar şi astăzi, în timp ce acest text era scris, Mircea Lucescu a obţinut cea mai mare performanţă din cariera sa de antrenor, calificîndu-se cu Şahtior în finala Cupei UEFA. O performanţă pe care Lucescu senior o merita, după atîţia ani în care a dat fotbalului ce a avut mai bun, un premiu pentru o viaţă petrecută pe sau în preajma terenului de fotbal.

Există peste tot o justiţie divină. Poate nu întîmplător, Mircea Lucescu a obţinut această performanţă pe 7 mai, ziua în care se sărbătoreşte cea mai mare performanţă a fotbalului românesc de club. La fel cum, deloc întîmplător, finala Cupei UEFA se va juca, la Istanbul, pe stadionul “Sukru Saracoglu”, stadionul lui Fenerbahce, singura echipă din Istanbul pe care Lucescu n-a pregătit-o.

Şi încă ceva.

Încercînd să găsesc o imagine cu Mircea Lucescu în arhiva Gazetei, am dat, din obişnuinţă poate, căutare cu cuvîntul “Lucescu”. Primele poze apărute, zeci de poze mai bine zis, erau cu Răzvan, nu cu Mircea. Pentru Mircea a trebuit să caut serios pînă să găsesc ceva. Să fie un semn? Poate că da. Poate că finala de pe 20 mai va însemna predarea de ştafetă între Senior şi Junior, în folosul fotbalului românesc.

Într-un sport unde experienţa e considerată de mulţi drept principala calitate, a apărut cineva care a făcut din tinereţe o virtute.

Pep Guardiola are 38 de ani şi pînă acum n-a antrenat pe nimeni, căci sezonul petrecut pe banca Barcelonei B, în a patra