La 8 mai 2009, raposatul Partid Comunist Roman ar fi implinit 88 de ani. Mitinguri, spectacole muzical-coregrafice, stadioane pline cu pionieri, soimi ai patriei si utecisti, secera si ciocanul la putere - toate acestea marcau fiecare zi de 8 mai, pentru partidul unic, mereu invingator. Zi libera in mod oficial, de 8 mai rasunau cantecele de slava in cinstea partidului si conducatorului iubit.
Ca inaintea oricarei sarbatori oficiale, pe rafturile magazinelor stocurile cresteau timp de cateva zile, scazand amploarea cozilor cu care romanul era atat de obisnuit. Ziarele titrau cu litere rosii titluri in cinstea ocaziei, iar fruntasii in munca si comunistii de nadejde receptionau cu mandrie decoratii in piept.
Lumina-i steagul nostru-n zare, De grele lupte povestind, De grele lupte proletare, Ce-n cant de slava se aprind…
Comunismul in fasa. Cum a inceput totul
Potrivit Raportului final al Comisiei conduse de Vladimir Tismaneanu, aparitia Partidului Socialist-Comunist, redenumit curand Partidul Comunist din Romania (PCdR), este rezultatul scindarii Partidului Socialist in timpul Congresului de la Bucuresti din mai 1921. Totusi, istoriografia comunista a prezentat scindarea ca fiind primul congres al PCR.
Imediat dupa fondare, gruparea s-a afiliat la organizatia Komintern - Internationala a III-a, creata de Lenin in 1919, ce reunea toate partidele de orientare socialista, comunista, bolsevica. Internationala a III-a recunostea Manifestul Partidului Comunist ca platforma–program a miscarii internationale comuniste, orientata catre actiuni, scopuri si mijloace violente: ura de clasa, abolirea proprietatii private, crearea unui partid unic, centralizarea mjiloacelor de comunicare si transport si a finantelor, confiscarea bunurilor dusmanilor de clasa si miscari sociale violente in general.
Ca atare, desi isto