De departe, cel mai dureros moment al anului 2009 este situatia din Republica Moldova. Desi fraudate (nu se stie in ce proportie), alegerile de acolo nu pot ascunde totusi un adevar: ca majoritatea populatiei prefera regimul comunist al lui Voronin.
Romanii au ajuns sa fie, in tara lor, nereprezentati in structurile de conducere ale statului. Pentru ca, e limpede de mult, nu de azi, de ieri, politica oficiala a regimului comunist de la Chisinau este una prioritar antiromaneasca. De cel putin 8 ani, de cand presedintele Voronin este la putere, dincolo de Prut se aplica profesionist tehnicile de diversiune si manipulare pe care noi, romanii, le cunoastem bine de pe vremea instaurarii regimului sovietic in tara noastra. Din pacate, Republica Moldova a suferit un proces de rusificare ce face astazi imposibila reactia unanima a cetatenilor ei. In afara romanilor, care protesteaza cu riscuri majore de saptamani intregi, exista si restul populatiei, careia nu ii convine apropierea de Romania. Represiunea din ultima vreme asupra tinerilor care au avut curajul sa isi afirme punctul de vedere demonstreaza ca Republica Moldova traieste, oficial, tot in federatia sovietica. Si, desi KGB-ul nu se mai numeste KGB, el continua sa-si faca treaba. Intr-un asemenea context, care este sansa Basarabiei? Eu unul cred ca doar intelectualii sai o pot smulge din lagarul comunist de dincolo de Prut. Cum-necum, Republica Moldova trebuie sa se apropie de structurile europene. Din acest punct de vedere, rolul Romaniei este esential. Mie unuia reactia oficialilor nostri mi s-a parut initial extrem de retinuta, de timida. In fine, declaratia presedintelui Basescu, desi tardiva, a fost mai taioasa, asa cum ar fi trebuit sa fie de la bun inceput. Doar ca, din pacate, la noi pana si marile drame romanesti, cum este cea care se petrece dincolo de Prut, au neansa de a fi politizate.