Lansarea Parteneriatului de Est astăzi la Praga nu e văzută cu ochi buni de toată lumea, scepticii afirmând că e vorba, mai degrabă, fie de o extindere a sferei de influenţă a UE către Est, fie de un exerciţiu de imagine al Uniunii.

Ideea lansării Parteneriatului Estic a fost promovată anul trecut de Polonia şi Suedia şi vizează exclusiv ţările de la graniţa de est a UE - Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan - în scopul consolidării Politicii Europene de Vecinătate.

Publicaţia Moscow Times se afla ieri în fruntea scepticilor care puneau la îndoială perspectivele iniţiativei europene şi intenţiile declarate ale acesteia. Publicaţia rusă comenta astfel că politica UE faţă de ţările din Estul Europei ar putea întâmpina serioase dificultăţi, în pofida lansării Parteneriatului de Est. Şi asta deoarece opinia publică europeană manifestă "o tendinţă introspectivă şi protecţionistă", iar Parteneriatul "va trimite semnale pozitive doar în acele ţări care au ca scop schimbarea climatului şi sprijinirea apropierii acestora de UE".

Parteneriatul Estic "nu trebuie să fie o reînnoire a două blocuri, est şi vest", nici "o luptă pentru influenţă", a declarat joi premierul ceh, Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine Preşedinţia UE, a relatat AFP. Comisarul european pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, a respins şi ea criticile Moscovei.

BICIUL ŞI ZĂHĂRELUL

La cinci ani de la extinderea "big bang" a Uniunii Europene, când au aderat opt state foste comuniste, UE este acum în pericol de a pierde interesul vecinilor de la Est, care încă oscilează între Rusia şi UE, din cauza automulţumirii şi a abordării laborioase faţă de criză, comentează Moscow Times. Publicaţia adaugă că, în schimb, Rusia şi-a modificat modalitatea de acţiune în regiune faţă de 2004, când a intervenit în politica din Ucra