România a obţinut 9 din 12 puncte posibile în indicele mondial al respectării principiilor democratice în alegerile legislative. O notă între 0 şi 5 indică acbsenţa procesului electoral democratic în ţara respetivă, între 6 şi 8, un proces electoral restrictiv, între 9 şi 10, unul în general deschis, iar între 11 şi 12, complet deschis. România, unde scrutinul de referinţă a fost cel din 2004, a primit nota maximă - 4 - la capitalul libertate de a candida, 2 (jumătate din nota maximă) la alcătuirea listelor electorale, procesul de vot şi numărarea voturilor, şi un 3 la libertatea de expresie în campania electorală. Astfel, scorul total al României este 9.
Nota 2 la alcătuirea listelor electorale, procesul de vot şi numărarea voturilor corespunde situaţiei în care "practicile frauduloase sau dificultăţile tehnice serioase la înregistrarea alegătorilor, în procedurile de vot sau numărarea voturilor sunt comune, deşi nu răspândite la scară largă". În plus, acest punctaj corespunde situaţiei în care există "adesea îndoieli în privinţa acurateţii rezultatelor" alegerilor.
Nota 3 de la capitalul libertate de exprimare în timpul campaniei înseamnă că "există un grad considerabil de libertate de comunicare în timpul campaniilor, dar candidaţii sau votanţii au uneori motive să creadă că nu pot discuta deschis anumite probleme fără teama de consecinţe, sau unii participanţi la alegeri întâmpină limitări ale capacităţilor lor de a-şi face publice vederile".
Criteriile luate în considerare au fost libertatea de candidatură în alegeri, condiţiile de înscriere pe listele electorale, procedurile de vot, libertatea de expresie în timpul campaniilor electorale.
Pe scala realizată de asociaţia "e-Parliament" şi prezentată astăzi la Bruxelles, China a primit 1 punct, în timp ce majoritatea ţărilor vest-europene şi SUA au fost n