Târgul de meşteşugari şi agroturism s-a deschis în Portul Cultural Cetate. Pe malul românesc al Dunării au poposit tradiţii şi obiceiuri din cele două ţări vecine, asezonate cu bucate marca Dinescu. Sarmale de gâscă fierte-n vin, ied la proţap, linguri de nuntă, covoare ţărăneşti şi muzică de petrecere au fost ingredientele unui chef de pomină la conacul lui Dinescu din Cetate. Aşa s-a dus vestea de-o parte şi de alta a Dunării că-i mare târg  cu meşteri aleşi pe sprânceană din România şi Bulgaria. „Am vrut să mutăm manifestarea dintre pietre şi asfalt, iar meşteşugarii să facă schimburi de produse, să îşi compare preţurile. Ideea este ca în timp să prindă contur un sat româno-bulgar, fie pe malul Dunării, fie aproape de Craiova“, spune preşedintele Federaţiei Patronatelor din Oltenia, Valentin Cristea.

Românii au cerut lei, bulgarii au taxat în euro

Sculptură în lemn au şi unii şi alţii, la fel instrumente muzicale tradiţionale sau ţesături, unde poate doar cusăturile sunt altele. Diferenţa se vede la bani. La standurile bulgare tronau şi preţuri în moneda europeană. „Văzui că la colegii bulgari sunt şi preţuri în euro, noi am rămas cu leii noştri, că tot bani sunt, bine ar fi să vindem“, zice pictorul de icoane, Radu Vasile. Vecinul său, Romulus Ruja, sosit de la Curtea de Argeş, completează şi spune că pentru oamenii care vin să le cumpere obiectele contează ca ele să fie ieftine şi trainice, că e lumea săracă. În schimb, pe Asineta Gâscan, bătrâna din Craiova care încondeiază ouă de câteva decenii, banii nu o interesează deloc. Pe măsuţa ei scrie mare „Nu sunt de vânzare“.

Dinescu vrea să facă singur târgul

În timp ce unii îşi clăteau ochii cu obiectele tradiţionale, alţii, veniţi din toate colţurile judeţului făceau coadă la taraba lui Mircea Dinescu, pentru o porţie de scrumbie la grătar, de fasole cu cârnaţi