Cei 785 de deputaţi, care provin din 160 de partide europene, sunt aleşi o dată la cinci ani. Deputaţii europeni formează şapte grupuri politice parlamentare. Ei reprezintă 492 de milioane de cetăţeni din cele 27 de state membre ale UE. Deciziile privind legislaţia europeană sunt adoptate de PE şi de Consiliul Europei. Cele două instituţii europene avizează şi bugetul Uniunii. Printre atribuţiile PE se numără şi verificarea competenţelor comisarilor europeni, înainte de numire. Parlamentul este informat cu regularitate de către Consiliul Europei în privinţa politicii externe şi de securitate şi se implică în dezbaterile referitoare la globalizare.

Legislativul european are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg. Sediul central, unde au loc cele douăsprezece şedinţe anuale, se află la Strasbourg. Comisiile de specialitate europene lucrează la Bruxelles.

PE, condus de un creştin-democrat

Germanul Hans Gert Poettering, politician creştin- democrat (UDC, PPE), este preşedintele Parlamentului European. În legislativ funcţionează şapte grupuri politice: PPE, al creştin-democraţilor şi democraţilor europeni, PES, al socialiştilor, ALDE, al liberalilor, Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor,  Grupul Confederal al Stângii Unite Europene, Grupul Independenţă şi Democraţie.

PSD este afiliat PES, PDL, PNŢCD şi UDMR fac parte din PPE, iar PNL este membru ALDE.

1979, anul primelor alegeri europene

Primele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în 1979, iar ultimul scrutin a fost organizat în iunie 2004. În 2007, România şi Bulgaria, ţări noi membre ale UE, şi-au trimis pentru prima oară reprezentanţi în PE.

Parlamentul este singura instituţie cu membri aleşi în mod direct de europeni. Reprezentarea statelor în legislativ este degresivă şi proporţion