Alături de alte colecţii de artă din Bucureşti, precum Storck, Zambaccian sau Pallady, colecţia Macovei reprezintă o alternativă la muzeul clasic, considerat impersonal. Aceasta este situată în aproprierea Parcului Carol, pe Strada 11 iunie, numerele 36-38.

Prima impresie este aceea a unei case adormite, puţin ponosită, cu o grădină rudimentară în jur. Într-o stare generală bună, are pereţii puţin decojiţi, un acoperiş nou impropriu, o terasă cu baluştri, aproape prăbuşită, şi o grădină generoasă, dar cam neîngrijită.

Dincolo de situaţia actuală a clădirii, farmecul colecţiei Macovei stă în interiorul ei. Casa nu aparţine dimensiunii contemporane, esenţa şi concretul lucrurilor ei aparţin unor timpuri demult trecute.

Interioarele au mult caracter şi răspândesc o atmosferă cu totul specială de "bienêtre" şi fericire, întrucât o parte din sufletul soţilor Macovei se regăseşte în fiecare obiect colecţionat. Nimic opulent, poate "pestriţ" ar spune un ochi nefamiliarizat cu arta.

Cele cinci saloane prezintă o varietate largă de obiecte de artă decorativă. Covoare persane, piese de mobilier luxos, lucrate în Franţa sau la Viena, soba de porţelan adusă din Cehia, biblioteca, tablouri valoroase, oglinzi şi candelabre de cristal de Bohemia, piese de artă orientală, un capac de laviţă cu decoraţii în stil gotic sunt doar câteva dintre obiectele de o valoare considerabilă care denotă pasiunile soţilor Macovei.

Printre ele, un Pallady splendid şi un Balcic de Lucian Grigorescu, doar două dintre tablourile de care nu te mai saturi privindu-le. Apoi mai sunt zeci şi zeci de cărţi care stau în bibliotecă nerăsfoite.

PROMISIUNI

Amprenta lipsei fondurilor este evidentă atât la exterior, cât şi în interiorul muzeului. Au fost făcute unele reparaţii în 2004, probabil la insistenţele domnului Macovei, de atu