Tuşim fără motiv, ne simţim mai tot timpul obosiţi, iar durerile de cap sunt la ordinea zilei. Acestea sunt efectele de suprafaţă ale poluanţilor din aer şi din alimente, care se insinuează în organism şi ne distrug sănătatea încetul cu încetul. Sub efectul aerului din ce în ce mai poluat, sănătatea noastră se încadrează într-o statistică crudă: la nivel mondial, peste trei milioane de persoane mor prematur din cauza expunerii constante la plumb, ozon sau la mercur.
Se estimează că, în majoritatea ţărilor industrializate, nivelul pulberilor fine în suspensie (o categorie de poluanţi cunoscuţi ca fiind printre cei mai periculoşi) este de trei ori mai mare decât limita admisă de normele de siguranţă internaţionale.
Mai mult, românii se pot „lăuda” cu cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană, potrivit autorităţilor naţionale de mediu. Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2007 arată că în ţara noastră mor anual 9.400 de persoane din cauza aerului poluat.
De unde vine pericolul?
Ţevile de eşapament ale maşinilor şi conductele de evacuare ale combinatelor ne „furnizează” fără încetare substanţe nocive, care ne pătrund în sânge şi în plămâni, modificând structura celulelor şi producând inflamaţii ale ţesuturilor. Ce au în comun afecţiuni precum cancerul, astmul şi chiar apendicita? S-a dovedit că toate sunt, într-o anumită măsură, declanşate de poluanţii din atmosferă sau din alimentaţie.
Poluanţii ne împiedică să luăm oxigen din aer
Cercetările din ultimii zeci de ani au arătat că substanţele toxice din aer atacă organismul la scurt timp după contact, determinând o reacţie în lanţ din partea acestuia. Primul „instinct” al organismului este de a produce mai mult mucus, urmat de contractarea muşchilor care înconjoară căile respiratorii.
Astfel, ne este d
