Papa Benedict al XVI-lea a inceput ieri, in Iordania, un pelerinaj de opt zile in Tara Sfanta, cel mai dificil turneu din cei patru ani de pontificat, din cauza situatiei din regiune, dar, nu in ultimul rand, si a unor remarce si gesturi ale Suveranului Pontif care au provocat tensiuni in relatiile cu musulmanii si evreii.
Suveranul Iordaniei, Abdullah al II-lea, si guvernul sau, care i-au facut ieri papei, la Amman, o primire regala, incluzand un salut cu 21 de salve de tun, doresc sa faca din vizita lui Benedict al XVI-lea (prima intr-o tara araba), un succes care sa demonstreze ca regatul este un exemplu de coexistenta pasnica intre crestini si musulmani.
Dar puternica organizatie a Fratilor Musulmani si ramura sa politica, Frontul de Actiune Islamica (FAI), au protestat impotriva vizitei papei, declarand ca acesta "nu este binevenit" daca nu isi cere scuze pentru "remarcele sale impotriva islamului", respectiv citarea, intr-un discurs din 2006, a unui imparat bizantin care a spus ca islamul a incurajat violenta si a adus lucruri "rele si inumane". Incercarile papei de a atenua nemultumirea provocata de acest discurs, prin stabilirea unor contacte cu diferite organizatii si grupuri musulmane si printr-o rugaciune in Moscheea Albastra din Istanbul, nu au inlaturat complet suspiciunile in ceea ce il priveste.
Benedict al XVI-lea a atras si criticile evreilor, prin decizia sa de a revoca excomunicarea episcopului ultratraditionalist britanic Richard Williamson, care a fost filmat recent facand declaratii ce negau amploarea Holocaustului. Faptul ca actualul papa este german si, in tinerete, a fost silit sa intre in organizatia de tineret a nazistilor este, de asemenea, un factor negativ in relatiile dintre Vatican si Israel, pentru normalizarea carora se fac eforturi cu atat mai dificile cu cat intervine si problema bunurilor Biseri
