O plimbare pe Calea Victoriei, la sfârşit de săptămână, vă oferă posibilitatea să descoperiţi poveştile care se ascund în spatele zidurilor groase ale clădirilor vechi, unele chiar de la 1800. Fundaţia Calea Victoriei vă ghidează pe strada ce era luminată în secolul al XVIII-lea cu "şomoioage îmbibate cu păcură".
Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi artere ale Bucureştilor, era, la 1692, pavată cu trunchiuri de copaci şi se numea Podul Mogoşoaiei. Lemnul a fost înlocuit cu piatră în perioada domniei lui Grigore Ghica, iar în 1882 au apărut primele instalaţii electrice din Capitală, în faţa Palatului Regal. În timp, artera a devenit drumul principal al oraşului, de-a lungul acesteia construindu-se case boiereşti, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele şi instituţii de stat.
Puţine dintre aceste clădiri se mai pot zări în zilele noastre. Dacă doriţi să cunoaşteţi mai bine istoria acestei străzi, a monumentelor ridicate de boieri, domnitori sau din iniţiative cetăţeneşti (cum este Ateneul Român), vă puteţi înscrie la expediţiile organizate periodic, la sfârşit de săptămână, de Fundaţia Calea Victoriei (www.fundatiacaleavictoriei.ro). Incursiunile prin trecutul Bucureştiului sunt conduse de doi tineri istorici: Anita Sterea şi Victor Grecu. Plimbările se organizează în grupuri de 15 persoane, iar preţul unui curs este de 30 de lei pentru adulţi, respectiv 25 de lei pentru elevi sau studenţi. Următoarea plimbare pe Calea Victoriei va avea loc la 23 mai. Până atunci însă, sâmbăta viitoare, puteţi merge pe Şoseaua Kiseleff - strada pe care, la 8 februarie 1859, a trecut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când a intrat în Bucureşti.
Expediţiile din centrul oraşului se vor muta şi în afara lui, la mănăstirile Ţigăneşti, Snagov şi Căldăruşani, după cum spune Sandra Ecobescu, preşedintele Fundaţiei Calea Victo