Scăderea resurselor de energie convenţională şi reorientarea către energii regenerabile deschid o nouă poartă către România pentru fondurile de investiţii. Atât legislaţia actuală, cât şi cea aflată în proiect le pune însă o talpă. «Probabil că investiţiile în energie regenerabilă sunt singurele care se mai fac în această perioadă în regiune», spune Markus Piuk, Equity Partner la casa de avocatură Schoenherr şi Asociaţii, care tocmai este pe cale să
Scăderea resurselor de energie convenţională şi reorientarea către energii regenerabile deschid o nouă poartă către România pentru fondurile de investiţii. Atât legislaţia actuală, cât şi cea aflată în proiect le pune însă o talpă.
«Probabil că investiţiile în energie regenerabilă sunt singurele care se mai fac în această perioadă în regiune», spune Markus Piuk, Equity Partner la casa de avocatură Schoenherr şi Asociaţii, care tocmai este pe cale să finalizeze intermedierea unei tranzacţii în acest domeniu. Nu în România însă, ci în Bulgaria. „Mulţi dintre investitorii din imobiliare, chiar dintre cei pe care îi aveam noi ca parteneri, investesc acum în green energy“.
România este atractivă pentru potenţialul ei eolian, nu însă şi din punct de vedere legislativ. „Din păcate, sistemul legislativ actual, deşi îmbunătăţit, nu este încă în vigoare şi necesită câteva clarificări suplimentare şi esenţiale pentru a fi funcţional în cazul finanţării bancare a unei investiţii în energie eoliană“, afirmă Radu Popoiu, reprezentantul în România al fondului de investiţii Continental Wind Partners (CWP). Fondul a dezvoltat ceea ce va deveni, în 2010, cel mai mare parc eolian din Europa, în zona Fântânele - Cogealac din Dobrogea, iar anul trecut a făcut un exit către producătorul şi distribuitorul de energie CEZ, într-o tranzacţie de 1,1 miliarde de euro. „Un sistem de stimulare a acestor investiţii prin «feeding
