Mirela Ţibrin e o fărâmă de om, cu o credinţă care ar putea muta şi munţii. În 2003 l-a adoptat pe Andrei, iar după aproximativ trei ani a rămas să-l crească singură. A trebuit să aleagă între copilul care fusese diagnosticat cu autism şi soţul, cariera şi viaţa liniştită. "Nu poţi să abandonezi un suflet, chiar dacă nu eşti tu cea care i-a dat viaţă", spune Mirela. Andrei avea 50 de zile când a văzut-o pentru prima dată pe cea căreia avea să-i spună mamă. Mirela şi-a dorit mult un copil. Pentru că nu l-a putut avea, a adoptat. Andrei fusese abandonat în spital. Cinci doctori le-au confirmat părinţilor faptul că băieţelul lor era perfect sănătos.
La vârsta de 1 an, Andrei a făcut vaccinul opţional, antipojar. "L-a pus la pământ, povesteşte mama. Imediat după el a făcut pojar". De atunci, spune Mirela, nimic n-a mai fost la fel. Zece luni mai târziu, părinţii l-au dus la un medic oftalmolog. "Sunetele pe care le scotea nu erau de copil normal. Asta ne-a îngrijorat cel mai mult", îşi aminteşte mama.
Doctorul i-a recomandat lui Andrei ochelari pentru strabism congenital, dar i-a spus mamei că ar fi bine să consulte şi un medic neurolog.
"Am mers la Budimex, unde neurologul ne-a spus în acel moment că băiatul are doar o întârziere verbală. Ne-a recomandat un tratament cu Cerebrolysin, Encephabol, Fosfobion", spune Mirela. Cerebrolysin este un medicament recomandat pentru "disfuncţii cerebrale organice, metabolice şi neurodegenerative, în special demenţa senilă de tip Alzheimer, complicaţii post-accident vascular cerebral, traumatisme cranio-cerebrale, postoperatorii, contuzii cerebrale sau comoţii".
Fosfobionul se administrează în tratamentul "proceselor distrofice şi atrofice musculare, insuficienţei coronariene cronice şi miodistrofiei postinfarct, sindromului de ischemie şi periferice, tahicardiilor paroxistice supra
