Ziua de 13 mai 1989 a însemnat o dată de referinţă în istoria rugbyului românesc. Aşteptată de generaţii întregi de iubitori ai sportului cu balonul oval, reprezentativa Angliei a ajuns, în sfârşit, la Bucureşti, pentru un meci-test cu naţionala ţării noastre.
La vremea respectivă, România era un nume respectat pe plan mondial, cu câteva luni înainte reuşise să învingă Ţara Galilor pe stadionul Arms Park din Cardiff, cu scorul de 15-9, şi chiar se vorbea despre primirea noastră în Turneul celor Cinci Naţiuni. Cele două echipe se mai întâlniseră o singură dată până atunci, în 1985, la Londra, atunci insularii impunându-se destul de greu, cu 22-15.
Meciul s-a disputat pe Stadionul "23 August", cea mai mare arenă a ţării, în tribunele căruia au luat loc peste 25.000 de spectatori, o asistenţă remarcabilă, mai ales că meciul a fost televizat. Daniel Neaga, unul dintre jucătorii de bază ai echipei, îşi aminteşte că nu s-a ştiut până în ultima clipă dacă partida va fi sau nu transmisă la televizor: "Sportul nu prea îşi găsea locul în programul televiziunii, în condiţiile în care emisia era de doar două-trei ore pe zi. Un meci cu Anglia era totuşi un eveniment major, dar nu se putea face nimic fără acceptul lui Ceauşescu. Şi cum secretarul general era în vizită de lucru la Scorniceşti, preşedintele federaţiei s-a dus după el şi a reuşit să obţină aprobarea chiar în noaptea de dinaintea meciului".
În deschiderea partidei România - Anglia s-a disputat meciul de tineret dintre cele două ţări. Jucătorii noştri nu au rezistat decât o repriză, după care au dispărut complet din joc, permiţându-le oaspeţilor să obţină o victorie zdrobitoare, cu scorul de 54-13. Pe aceleaşi coordonate s-a desfăşurat şi întâlnirea seniorilor, deşi antrenorii Theodor Rădulescu şi Gheorghe Nica au trimis în teren cei mai în formă jucători, printre care
