Cand s-a anuntat saptamana trecuta ca atat UE, cat si cea mai mare tara contributoare, Germania, pregeta sa ne aloce banii europeni pentru dezvoltare, motivand ezitarea prin slabul avans al reformelor in justitie, s-a auzit un cor de proteste in lumea politica romaneasca. Mai ales, rezolutia parlamentului german (Bundestag) de a cere UE sa sisteze alocarea fondurilor europene a produs o reactie la noi. "Or fi avand si ei alegeri in curand", a spus dl Boc. Numai ca pe noi nu ar trebui sa ne intereseze atat "psihanaliza" deputatilor germani ("ce-i indeamna pe ei sa fie atat de stransi la punga?"), ci daca, obiectiv, exista vreo relatie intre stagnarea reformei noastre in justitie si slabul entuziasm european in alocarea fondurilor catre Romania.
Nu este de mirare ca cei mai indignati dintre politicienii romani s-au aratat cei de la PSD. Eminentul deputat european Adrian Severin a spus ca "progresul luptei impotriva coruptiei nu se masoara cu metrul… In aceste conditii, oricand se poate spune ca nu este un progres suficient si se opresc fondurile…". Tot asa de indignat s-a aratat si dl ministru Ponta. Cat despre dl Geoana, in calitatea sa de presedinte al Senatului Romaniei, a convocat ambasadorii tarilor UE considerand ca gestul, schitat numai, pentru moment, al UE este "profund nedrept".
Pai, daca este vorba de analiza psihologica a motivatiilor, hai sa fim noi pentru o clipa "psihanalisti" si sa vedem pentru ce motiv reactioneaza clasa politica atat de viu, de parca i s-ar pune sare pe rana? si, mai ales, PSD? Raspunsul care vine cel mai natural in minte este acela ca PSD se gaseste la originea acelei decizii inca in vigoare de a transforma cele doua Camere ale Parlamentului in tribunale.
Intr-un mod neconstitutional, in dispretul principiului sacrosanct al separarii puterilor in stat, Camerele si-au arogat cu de la sine putere dre
