Deşi a cochetat de mică cu pictura şi cu scrisul, Virginia Brănescu a publicat prima carte şi a făcut expoziţii cu picturile sale doar după ce s-a pensionat Virginia Brănescu provine dintr-o familie simplă. Mama ei a fost o ţărancă bistriţeană iar tatăl a fost pieptănar. Tatăl său şi-a dorit ca aceasta să îl urmeze în meserie sau să se facă creatoare de pălării pentru doamne, modistă, cum spunea mama sa. După ce a terminat 12 clase s-a angajat în funcţia de contabil, vreme de doi ani. În tot acest timp, şi-a adunat bani şi, în primul concediu, s-a dus la Cluj-Napoca să dea examen de admitere la Facultatea de Filosofie fără ştirea părinţilor. A intrat şi a făcut un an de facultate cu bani care îi adunase. În anul doi a schimbat profilul deoarece secţia de filosofie de la Cluj Napoca a fost restrânsă şi atunci a ales să studieze psihologie.

„Mica burgheză” nu a putut deveni psiholog

Pentru că tatăl său era liber profesionist Virginei Brănescu i-a fost refuzată o bursă la facultate pentru că era considerată ,, mică burgheză”. În final a reuşit totuşi să obţină o bursă de cazare, însă nu a avut norocul să profeseze psihologia de la început. Când era în ultimul an de studiu, din cauza unui experiment al francezilor în fabricile din Bucureşti, care a relevat faptul că muncitorii nu lucrează în condiţii normale, toţi psihologii au fost trimişi la munca de jos. În facultăţi, profesorii au decis să îşi transforme studenţii în metodişti şi astfel Virginia a devenit profesor de română la o şcoală generală.

Pasiuni revelate târziu

Deşi a cochetat de mică cu pictura şi cu scrisul, Virginia Brănescu a publicat prima carte şi a făcut expoziţii cu picturile sale doar după ce s-a pensionat.  Nu a făcut acest lucru până atunci fiindcă, din cauza unui defect fizic, a fost timidă toată viaţa. Acum îşi scoate la vânzare picturil