În Capitală şi chiar în provincie, presa a început să fie sensibilă la problema pe care o discutăm aici în fiecare săptămînă. În aceeaşi zi de 7 mai, Curentul şi Evenimentul de Iaşi atrag atenţia asupra unor cazuri de încălcare a regulilor de urbanism şi de agresiune contra monumentelor istorice.

Titlul "Palatul Ştirbei, distrus de nepăsarea autorităţilor şi interesele imobiliare ale proprietarului" e tare, dar nu e inexact, după cum o dovedesc fotografiile care ilustrează textul din Curentul. Aşa cum am mai avut prilejul să o spunem cititorilor Dilemei vechi, în iunie şi în noiembrie, anul trecut, recuperarea palatului domnesc din Calea Victoriei de către descendenţii lui Barbu Dimitrie Ştirbei şi cumpărarea de la ei a acestui monument istoric de către un prosper om de afaceri au avut ca rezultat o serie de proiecte care urmăresc exploatarea la maximum a terenului. Chiar dacă însăşi clădirea, datînd din 1835, cu modificările aduse în 1882, va rămîne neatinsă, o parte dintre anexele aflate în spatele palatului au fost demolate. Acolo fuseseră cîndva grajdurile şi remiza de trăsuri, despre care, în 1965, eminentul arhitect restaurator Horia Teodoru declarase că, pentru valoarea lor de "unicat în Bucureşti", trebuie păstrate. Alături erau depozite de vinuri, cu pivniţele lor, care nu-şi mai aveau rostul; ele au justificat avizul de demolare, semnat " a cîta oară? " de domnul Ştefan Damian.

Sub regimul comunist, deci, cînd în palat era Muzeul de Artă Populară, aceste imobile au beneficiat de statutul de monument istoric, dar acum declasarea lor s-a făcut la cererea noului proprietar, care vrea să construiască un mall. Gropi au fost săpate, fără nici o descărcare de sarcină arheologică, unde, altădată, se întinsese grădina. După modelul clasic, casa era aşezată între grădină şi curte, dar curtea din faţa intrării principale a fost redusă prin anii 1930,