Probabil pentru elveţienii Francis şi Cecilia Dufresne surpriza cea mai mare, în călătoria gastronomică pe tărâmul românesc, a constituit-o întâlnirea cu... balmoşul, acel preparat pe care bucătarii de la pensiunea Casa Cristina din Câmpulung Muscel îl prezintă turiştilor străini şi sub numele de... «fondue românesc».

O explicaţie avea să ne dea Bogdan Gâlculescu: "O reţetă de sos pregătit din vin de Pramnos, brânză de capră şi făină de grâu apare în Iliada lui Homer şi a fost menţionată ca fiind prima înregistrare a unui fondue. Fondue contemporan a apărut în secolul al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării agricole şi industriale ale Elveţiei. Chiar dacă geneza fondue e plasată în Grecia în secolul al XIII-lea î.Hr., nu e deloc de neglijat faptul că în tradiţia românească există balmoşul. Găsim în cărţile de bucate nenumărate reţete, dar adevărata formulă stă în înţelepciunea bătrânilor ciobani din zona Muscelului sau a Dornei. Balmoşul adevărat se face doar din ce luăm de la oaie, adică lapte, brânză telemea, caş, urdă, unt, smântână."

Din mirare în mirare

"Sunt bailli al Chaîne de Rotisseurs (confreria gurmandă "Lanţul rotiserilor") din cantonul Vaud, Elveţia. Sunt, de asemenea, după prima mea profesie, de bucătar, un profesionist al acestei bresle şi, înainte de a veni în România, aveam deja câteva ecouri despre gastronomia românească, deşi în Elveţia n-avem restaurante româneşti. Aici am descoperit o bogăţie de produse care păstrează gustul originar. Am lucrat 18 ani în domeniul fabricării brânzeturilor şi am fost uimit de oferta extraordinară de brânză pe care am găsit-o în România. Am avut astăzi surpriza şi plăcerea să degust o «fondue ŕ la roumaine»... Pentru mine, care vin din cantonul Fribourg, din Gruyčre, capitala mondială a brânzeturilor de calitate, a fost o surpriză frumoasă. Mai ales că la noi, la Gruyčre, se pregăteşte