Yosef Govrin, ambasadorul Israelului în România, şi personalul misiunii încheiau duminică, 14 mai, o săptămână densă. Luni, 8 mai, cu prilejul celei de-a 41-a aniversări a proclamării independenţei statului Israel,
Institutul pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea a organizat, în prezenţa ambasadorului Govrin, o "manifestare". Au participat "o serie de personalităţi ale mediului academic şi diplomatic", se spunea într-o depeşă Agerpres. Miercuri, Yosef Govrin oferea o recepţie.
În anul 1948, la Tel Aviv, Ben Gurion proclama independenţa evreilor din Palestina şi crearea statului Israel. Entitatea statală anunţată în acea zi s-a aflat de la început sub semnul deosebitului şi, după unele opinii, chiar al miracolului. De două milenii, evreii, "poporul lui Israel", unul dintre cele mai vechi din câte a cunoscut istoria omenirii, trăiau risipiţi în cele patru zări. În anii celui de-al doilea război mondial, în împrejurări tragice, şi-au pierdut viaţa mai multe milioane de evrei. După calendarul evreiesc, anunţul a fost făcut în cea de-a cincea zi a lunii Iyyar, care a corespuns în 1948 datei de 14 mai din calendarul gregorian. De atunci, în ce-a de-a cincea zi a lunii Iyyar, evreii sărbătoresc Ziua Independenţei (Yom Ha'atzmaut în ebraică), după un ceremonial aparte. Dar, în ţările care măsoară timpul după calendarul gregorian, aniversarea Israelului nu se face în fiecare an la aceeaşi dată. Bunăoară, anul acesta, 5 Iyyar a corespuns datei de 29 aprilie, iar în 1989 - celei de 10 mai.
Deşi complexe, influenţate de conjunctura internaţională şi de particularităţile interne, relaţiile României cu Israelul fuseseră bune şi foarte bune de-a lungul timpului. Dintr-o sumedenie de motive, la finele anilor '80, între cele două state apăruseră diferenţe sensibile de optică în privinţa unor chestiuni ţinând de agenda internaţional
