Teatrul Naţional din Timişoara are, din această primăvară, o nouă sală alternativă pentru spectacole. În premieră, o sinagogă lasă deoparte rolul religios şi devine sală de teatru. Sursa: Adi Pîclișan Comunitatea Evreilor din Timişoara a cedat Teatrului Naţional din oraş Sinagoga Fabric, cu drept de folosinţă pe 35 de ani. De acum însă sinagoga din Fabric devine Sala 3, pentru artişti şi timişoreni.

„Acesta este un eveniment major pentru Naţionalul timişorean, care, după achiziţionarea cortului de spectacole, reuşeşte să facă un al doilea pas important în strategia sa de «cucerire teatrală» a unui public şi a unor spaţii exterioare centrului – catalizator de instituţii de cultură. Obţinerea de către teatru a acestui spaţiu înseamnă şi recuperarea culturală a unui monument arhitectonic, singura sa şansă de a fi salvat de la ruină, deşi de-a lungul timpului cercetători şi istorici ai artei au semnalat necesitatea intervenţiei de urgenţă asupra sa”, a declarat Adriana Hausvater, directoarea Teatrului Naţional Timişoara.

Fostul manej, folosit pentru montări memorabile

Instituţia teatrală reuşelte astfel să întregească harta culturală a oraşului, plasând pe ea, ca teritorii ale artei, sinagoga, alături de Palatul Culturii şi Sala 2. În urmă cu un an, Teatrul naţional a primit în folosinţă fostul manej imperial folosit de împărăteasa Maria Tereza.

Sala 2 se află în parcul din spatele Hotelului Contionental, în centrul oraşului, iar piesele montate aici – „Poveste de iarnă”, în regia lui Alexander Hausvater, sau „Boala familiei M”, în concepţia lui Radu Afrim, au revoluţionat viaţa scenică timişoreană.

ISTORIC

Ridicată în urma unei loterii publice

Sinagoga din Fabric este o sinagogă neologă, inaugurată în anul 1899 şi cunoscută ca „Sinagoga Nouă” sau ca „Sinagoga Maură” datorită