Statele vizate ţin ascunse conturi de sute de miliarde de euro.

Fonduri speculative, societăţi ascunse, venituri care se scurg printre degetele multor state. Paradisurile fiscale nu au fost niciodată bine văzute. Însă, în contextul crizei care nu iartă pe nimeni, guvernele au devenit mai atente cu destinaţia profiturilor obţinute pe teritoriile statelor lor, precum şi cu mecanismele ingineriilor financiare care fac, anual, ca sute de miliarde de euro să „evadeze” din calea taxelor şi impozitelor.

Site-ul MSN Finances a făcut o anchetă asupra acestor „aziluri bancare”, după ce, cu circa o lună în urmă, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a publicat listele cu paradisurile fiscale ce nu respectă regulile mondiale privind schimbul de informaţii fiscale. Încolonarea ţărilor în liste de paradisuri „albe”, „gri” şi „negre” a fost cerută de cele mai industrializate state membre ale G20.

Cât costă evaziunea fiscală

Pagubele cauzate de evaziunea fiscală ţărilor din Uniunea Europeană s-au ridicat, în 2007, la circa 200 de miliarde de euro. Această cifră corespunde unei valori de 2% din produsul intern brut al statelor membre. Numai în Franţa, cuantumul fraudelor fiscale de acest gen este evaluat la 45 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu valoarea încasărilor din impozitul pe venit.

În întreaga lume, fraudele fiscale cauzate de „raiurile netaxate” sunt cuprinse între 350 şi 500 miliarde de euro, arată studiile Băncii Mondiale. Din aceşti bani, autorităţilor americane le scapă circa 100 miliarde de dolari (peste 73 miliarde de euro).

Băncile ascunse în paradisuri nasc nemulţumiri

Datele Fondului Monetar Internaţional indică faptul că statele-paradisuri fiscale găzduiesc nu mai puţin de 4.000 de bănci. „Este oare normal ca o bancă pentru care noi garantăm împru