De câţiva ani buni, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" - singurul teatrul cu acest profil din ţară - funcţionează cu toate motoarele din plin. Pe lângă alte multe iniţiative, precum înfiinţarea Uniunii Teatrelor Muzicale Europene din care Opereta bucureşteană face parte sau organizarea Festivalului Internaţional de Arte ale Spectacolului "Viaţa e frumoasă", pe lângă găzduirea unor expoziţii de prestigiu internaţional precum cea cu genialele invenţii ale lui Leonardo da Vinci sau repunerea în valoare a trupei de balet a acestei instituţii, prin spectacolul Urban Kiss al lui Răzvan Mazilu, actualul director Răzvan Ioan Dincă a dorit să diversifice creaţia artistică a instituţie şi, alături de operetele de formulă clasică, cum sunt Contesa Maritza, Voivodul ţiganilor şi Văduva veselă, a vrut să aducă în România, şi anume pe scena acestui teatru, şi genul de musical. După două încercări nereuşite, cu Brodway- Bucureşti şi cu Cabaret, a înţeles unde era punctul nevralgic: neexistând încă la noi genul de musical, nu existau nici specialişti ai genului (regizori, coregrafi) şi nici artişti formaţi pe această direcţie. Era nevoie să se apeleze la profesionişti şi cei mai apropiaţi, şi foarte bine cotaţi pe plan internaţional, erau cei de la Teatrul de Operetă din Budapesta. Piesa aleasă a fost una de mare succes mondial, Romeo şi Julieta, musical-ul creat de francezul Gérard Presgurvic, în 2001, la Paris, după piesa lui Shakespeare, iar invitat să monteze spectacolul şi, în acelaşi timp, să facă şcoală cu interpreţii români a fost un întreg grup de realizatori maghiari: regizorul (director general artistic al Teatrului de Operetă din Budapesta şi director la Opera Maghiară de Stat) Miclós Gábor Kerényi, al cărui pseudonim artistic este KERO, coregrafa Éva Duda, dirijorul Balázs Stauróczky, realizatorul decorurilor Béla Götz şi realizatoarea costumelor Rita Velich,