În calitate de preşedinte al PNL, Crin Antonescu este, fără îndoială, o şansă pentru liberalii din toată ţara. Este limpede că trage partidul în sus, iar după cum arată în prezent sondajele de opinie, are mari şanse chiar să intre în turul II, la prezidenţialele de anul acesta, cu Traian Băsescu.

În ceea ce-l priveşte pe Geoană, din punctul meu de vedere, se comportă din ce în ce mai penibil, încercând să pară un dur, folosind un limbaj care, sincer, nu i se potriveşte absolut deloc. O fi un şarpe, după cum l-a descris indirect Marian Vanghelie, dar după părerea mea veninul cu care îl împroaşcă toată ziua bună ziua pe actualul preşedinte, îl întăreşte pe Băsescu. Sigur, preşedintele scade în procente, dar nicidecum din cauza lătrăturilor rârâite ale lui Geoană, acelaşi Geoană care a acceptat să ajungă numărul doi în stat cu sprijinul mult-hulitului Băsescu. În plus, faptul că sub "domnia sa" la PSD, Vanghelie s-a întărit nepermis de mult, impunând în partid un stil bolovănos, de mahala, cu miros de mici şi bere, sunt convinsă că a dezamăgit alegătorii de bun simţ, care nu se calcă-n picioare pentru o bucată de friptură gratis. În acest context, Crin Antonescu este, cel puţin la acest moment, un candidat promiţător la preşedinţia ţării. Un tânăr politician cu destule mandate de parlamentar la activ, care a fost şi ministru, fără o avere impresionantă, este un fenomen. Totodată, având în vedere cariera sa politică de până acum şi declaraţiile sale, s-ar putea afirma că, spre deosebire de mulţi alţii, este şi un om cu verticalitate. Eu l-aş vota. Din păcate, lui Crin Antonescu nu-i sunt suficiente calităţile personale. El are nevoie de maşinăria de partid, pentru că în competiţie se va lua la întrecere nu numai cu Băsescu şi cu Geoană, ci şi cu PSD şi PDL. La Brăila, de pildă, are de înfruntat un PSD puternic, condus aproape dictatorial de Gheorghe Bunea Stan