Publicitate

Un mare pas înainte în terapia bolilor obstructive cronice l-a constituit lansarea pe piaţă, după 1990, a beta 2 agoniştilor de lungă durată (BADLA). S-au ivit însă şi semne de întrebare cu privire la siguranţa administrării lor pe termen lung – apariţia tahifilaxiei, creşterea riscului de deces etc. În 2005, Food and Drug Administration (FDA) a recomandat utilizarea asocierii BADLA + corticoizi inhalatori (CI) pentru pacienţii astmatici. Analizele Cochrane sunt neconcludente. Conform ghidurilor în vigoare, prima linie de terapie de control este constituită din CI pentru pacienţii astmatici, asocierea cu BADLA fiind recomandată pentru cazurile care nu sunt adecvat controlate numai prin CI; în BPOC, BADLA se pot prescrie chiar şi fără asocierea corticoidului inhalator. Aceste date sunt prezentate în Editorialulsemnat de Florin Mihălţan, „Beta 2 agoniştii între FDA, Cochrane şi realitate“, ce deschide vol. 58, nr. 1/2009 al revistei PNEUMOLOGIA. (...) Publicitate

Un mare pas înainte în terapia bolilor obstructive cronice l-a constituit lansarea pe piaţă, după 1990, a beta 2 agoniştilor de lungă durată (BADLA). S-au ivit însă şi semne de întrebare cu privire la siguranţa administrării lor pe termen lung – apariţia tahifilaxiei, creşterea riscului de deces etc. În 2005, Food and Drug Administration (FDA) a recomandat utilizarea asocierii BADLA + corticoizi inhalatori (CI) pentru pacienţii astmatici. Analizele Cochrane sunt neconcludente. Conform ghidurilor în vigoare, prima linie de terapie de control este constituită din CI pentru pacienţii astmatici, asocierea cu BADLA fiind recomandată pentru cazurile care nu sunt adecvat controlate numai prin CI; în BPOC, BADLA se pot prescrie chiar şi fără asocierea corticoidului inhalator. Aceste date sunt prezentate în Editorialulsemnat de Florin Mihălţan, „Beta 2 agoniştii între FDA, Cochrane şi realitat