Secretar de Stat la Ministerul Administratiei si Internelor, Director General al Institutului National de Administratie
Criza la romani a ajuns un fel de samba din bancul cu secretarul de partid din Cuba, care ii indeamna pe muncitori sa munceasca si sa renunte la dans: "Trabajo si, Samba no, ati inteles?" spune politrucul. "Repetati dupa mine: Trabajo si, Samba..." i indata, adunarea se dezlantuie intr-un dans nebun, fredonand obsesiv indemnul tovarasului si transformand sedinta educativa intr-o caricatura dansanta. Asa si la noi, unde televiziunile, ziarele, politicienii, sindicatele, patronatele, omul de pe strada, vorbesc atat de mult si artificial despre criza, ca orice referire la acest subiect a devenit un fel de automatism plin de haz. In situatia cea mai ingrata se afla guvernantii. Ei sunt mereu descoperiti: ba n-au bani sa plateasca salariile, ba trebuie sa stinga focul sindical, ba au de schimbat, asa, ca sa dea cu tifla crizei, uniformele politiei, sau au de cheltuit zeci de milioane pentru "brandul" de tara. Criza este pe buzele tuturor. Este motor electoral, locomotiva de suprataxare, congelator de salarii, harca nascatoare de somaj si disperare. Prin criza se legitimeaza maneaua politica din pietele inrosite de steaguri si afumate de mititei, casul si clopul din varf de munte, crosul cu "burta jos" al parlamentarilor absenti si alte si alte curiozitati de la Portile Orientului. Ametit de atata larma si balci, mi-am spus ca trebuie sa existe si oameni calmi si lucizi, pentru care criza ar putea reprezenta momentul zero al unei analize ce trebuia initiata inca de acum 20 de ani. Oameni pentru care spectacolul crizei are gravitate, este dureros, starneste revolta. Unul dintre acestia este profesorul de la ASE Mircea Cosea, directorul general al Institutului National de Administratie (INA), secretar de stat in Ministerul Administratiei si Inte
