Telescoapele spatiale Herschel si Planck, construite de Agentia Spatiala Europeana, au fost lansate de aceeasi racheta purtatoare de tipul Ariane 5, lansata de pe astrodromul Kourou, din Guyana Franceza. La scurt timp dupa lansare, cele doua nave-telescop s-au separat, plecand fiecare pe drumul ei spre punctele de unde vor explora strafundurile – si inceputurile – Universului. Telescoapele spatiale vor fi “garate” pe orbite situate in puncte de stabilitate gravitationala, urmand sa evolueze pe orbite in jurul Soarelui, dar in umbra Pamantului. Din aceste pozitii, instrumentele celor doua nave vor putea efectua observatii continue intr-un mediu stabil din punct de vedere termic, ferite de perturbatii provocate de radiatiile emise de Soare, Pamant sau Luna.
Herschel este cel mai puternic telescop spatial care opereaza in gama radiatiei infrarosii. Oglinda sa principala are un diametru de 3,5 metri – fiind de aproape 1,5 ori mai mare decat oglinda optica a telescopului spatial Hubble, si de 6 ori mai mare decat oglinda predecesorului, telescopul spatial european ISO, lansat in 1995.
Capacitatea de observatie in infrarosu a telescopului Herschel nu va avea de suferit din cauza norilor de praf si gaz interstelar. Cu ajutorul acestui instrument, astronomii vor putea studia fenomene specifice Universului timpuriu, de acum zece miliarde de ani, cum ar fi nasterea si evolutia stelelor si galaxiilor. Herschel isi va indrepta atentia insa si spre obiecte extrem de reci aflate in galaxia noastra, cum ar fi norii de praf si gaz interstelar din care se formeaza stelele si planetele, dar si atmosfera din jurul unor comete, planete si sateliti naturali din chiar Sistemul nostru Solar.
Telescopul spatial Planck este dotat cu instrumente deosebit de sensibile, care vor masura fluctuatii infinitesimale de temperatura produse de fenomene datand de la inc
