Întrucât riscul apariţiei alergiilor în cazul celor mici este ridicat, specialiştii în pediatrie explică secretele conduitei alimentare a copilului mic, sensibil la anumite mâncăruri. Adulţii şi copiii sunt inegali în faţa reacţiilor alergice provocate de alimente, susţin dr. Lyonel Rossant şi dr. Jaqueline Rossant, medici pediatri cu o experienţă de peste 20 de ani în neonatologie şi pediatrie, autorii a numeroase articole şi lucrări pe această temă. Dacă doar 3,5% din adulţi sunt alergici la anumite alimente, în rândul copiilor rata creşte la 10%.
Majoritatea copiilor alergici moştenesc acest tip de alergie de la unul dintre părinţi. Riscul apariţiei unei alergii alimentare este de 20%, în cazul în care niciunul dintre părinţi nu este alergic la anumite alimente, creşte la 40% în cazul în care unul dintre ei este alergic şi ajunge la 60% dacă ambii părinţi sunt alergici.
Ciocolata, printre alimentele alergene
Pentru aproape trei sferturi dintre alergiile alimentare sunt responsabile cinci alimente: laptele, ouăle, muştarul, peştele şi arahidele. La acestea se adaugă căpşunile, anumite fructe exotice (kiwi, avocado şi uneori bananele), ciocolata etc. O menţiune deosebită trebuie acordată băuturilor răcoritoare, acidulate sau nu, în special celor care conţin cofeină.
Înainte de împlinirea unui an de viaţă, principalii „vinovaţi” sunt ouăle, arahidele şi laptele de vacă. Între unu şi trei ani, principalii alergeni sunt oul (31%), arahidele (18%), laptele de vacă (12,5%), peştele (12,5%) şi altele.
De asemenea, sunt incriminate şi produsele industriei alimentare – coloranţii de sinteză (E131, E127, E124, E102) şi aditivii (metabisulfiţii de sodiu, alfamilaza, cazeinaţii, gumele vegetale, lizozimul etc.), proteinele modificate (soia texturată, surimi etc.).
În general, alergiile alimen
