Ocazii pentru a asista la concerte (blues) sustinute în Sala de Oglinzi a Palatului Culturii sunt prea putine. Sâmbata seara, târgumuresenii au avut ocazia sa o faca, la „Noaptea Muzeelor”. O camera mare, cu fotolii si canapele verzi, cu oglinzi, vitralii, istorie si o rezonata de nedescris, i-a asteptat pe târgumureseni, cu portile deschise la trei concerte care greu pot fi uitate.

Primii pasi, în jurul orei 23, i-a facut quartetul „Quarte a Strophes” din Franta, urmati de fratii Farkas Laszlo & Szilamer din Timisoara despre care „Sir Blues” Racila a spus: „Am ramas fara cuvinte auzind simfonia de sunete pe care au reusit sa o creeze baietii. Pe Laszlo l-am cunoscut în Vama Veche, pe vremea când activa cu Quo Vadis, ne-am mai întâlnit apoi la festivalurile de motociclisti. Dati-i batai fratilor!”. Au meritat din plin cuvintele de lauda, aplauzele publicului (în numar destul de mic pentru un asa concert, dar totusi de ajuns pentru asa o sala) i-au convins sa mai ramâna pe scena câteva zeci de minute, peste programul initial. Vali „Sir Blues” Racila a încheiat editia a treia a „Noptii Muzeelor” printr-un recital de blues ce a durat aproximativ doua ore. Patru chitari, din care doua mai speciale: o chitara dobro specifica blues-ului si o chitara banjo, un om pe cât de complex pe cât de (aparent) simplu, o sala rezonanta, oameni alesi, toate contopite cu acordurile inconfundaile de country-blues ale unuia dintre oamenii cu care ne mai putem mândri înca, ca români, Vali „Sir Blues” Racila. A cântat fara microfon, un gest îndraznet, dar sa nu uitam, e vorba de Vali Racila.

Ocazii pentru a asista la concerte (blues) sustinute în Sala de Oglinzi a Palatului Culturii sunt prea putine. Sâmbata seara, târgumuresenii au avut ocazia sa o faca, la „Noaptea Muzeelor”. O camera mare, cu fotolii si canapele verzi, cu oglinzi, vitralii, istorie si o rezonata de nedescr