Creşterea preţului la medicamentele uzuale şi scăderea consumului se numără printre efectele politicii aplicate de Ministerul Sănătăţii de mai bine de un an. Efectul politicii de preţ duse anul trecut de Ministerul Sănătăţii, dar şi evoluţia cursului valutar au determinat distribuitorii şi farmaciile să crească preţurile medicamentelor eliberate fără reţetă (OTC-uri), segment de piaţă nereglementat de autorităţi. Acest lucru se observă nu numai în farmacii, unde

Creşterea preţului la medicamentele uzuale şi scăderea consumului se numără printre efectele politicii aplicate de Ministerul Sănătăţii de mai bine de un an.

Efectul politicii de preţ duse anul trecut de Ministerul Sănătăţii, dar şi evoluţia cursului valutar au determinat distribuitorii şi farmaciile să crească preţurile medicamentelor eliberate fără reţetă (OTC-uri), segment de piaţă nereglementat de autorităţi. Acest lucru se observă nu numai în farmacii, unde pacienţii trebuie să plătească nouă lei pentru clasicul Faringosept, tot atât cât pentru Strepsils, dar şi în cifrele întregii pieţe, care a înregistrat o scădere a vânzărilor.

„Reacţia a fost destul de justificată la nivelul distribuitorilor şi farmaciilor, care trebuiau să-şi ţină capul deasupra apei“, explică, pentru Capital, Petru Crăciun, director general al Cegedim, companie de analiză şi studii de piaţă. „Însă, pe de-o parte, companiile care au autorizat creşteri importante de preţuri probabil că vor regreta acest lucru într-o oarecare măsură; pe de altă parte, ca profesionişti, ne punem întrebarea dacă şi acest segment, mai puţin important decât cel al medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie, ar trebui sau nu să fie complet reglementat“, mai spune managerul. Majoritatea ţărilor din Europa reglementează preţurile OTC-urilor, dar nu este o majoritate covârşitoare. De exemplu, în Franţa sunt reglementate; în Marea Br