Campanie FP România. Rata de participare la alegerile europene va măsura cu la fel de multă acurateţe importanţa PE, ca şi cantitatea de legislaţie pe care acesta a adoptat-o. Doar 34% din cetăţenii europeni sunt siguri că vor vota la alegerile din 4-7 iunie pentru Parlamentul European, potrivit unui recent sondaj de opinie. Prin urmare, dacă în următoarele săptămâni nu există transformări dramatice printre europenii încă nesiguri în privinţa intenţiilor de vot, Europa este la un pas de cea mai scăzută rată de participare de la introducerea alegerilor directe pentru Parlamentul European cu 30 de ani în urmă.
O scădere suplimentară a participării publice (de la un procent deja ruşinos de 45,7% în 2004) ar fi încă o demonstraţie a prăpastiei dintre Uniunea Europeană şi cetăţenii ei. De asemenea, ar expune eşecul membrilor Parlamentului de a convinge alegătorii de relevanţa instituţiei lor pentru viaţa de zi cu zi – o realitate care este acum mai adevărată ca niciodată.
Parlamentul contează
Parlamentul s-a deplasat către centrul decizional al UE, iar criza creditelor a arătat clar că ideologia contează. Criza economică a scos la iveală diviziuni profunde între partidele politice şi între ţări în privinţa reglementării pieţelor financiare. Parlamentarii Partidului Socialiştilor Europeni au cerut în repetate rânduri o reglementare şi o supraveghere mai strictă a pieţelor financiare. Ei au criticat din nou, şi din nou, atitudinea de tip: „Nu atingeţi!”
Parlamentul s-a transformat şi într-o componentă crucială a sistemului de legiferare al UE. Tratate succesive i-au sporit puterile şi i-au ridicat statutul, astfel încât acum este un co-legislator cu puteri depline, împreună cu guvernele naţionale.
În plus, influenţa sa a fost amplificată dincolo de prevederile tratatelorprin folosirea cu pricepere a
