„Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord (micul trafic de frontieră) de semnarea tratatului de frontieră. Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român. Considerăm inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi Molotov.“ (Traian Băsescu)

Preşedintele argumentează refuzul României de a încheia un tratat de frontieră cu Republica Moldova cu dorinţa de a nu „consfinţi“ Pactul Ribbentrop-Molotov. Băsescu se referă la articolul 3 din protocolul secret care vorbea despre „interesul pentru Basarabia“ al URSS. S-a încetăţenit, în opinia publică, ideea că Basarabia a fost pierdută în 1940 ca urmare a pactului sovieto-german. Pactul a fost un factor care a contribuit la crearea premiselor cedării Basarabiei. Totuşi, renunţarea la Basarabia s-a făcut în urma unui schimb de note între Bucureşti şi Moscova, fără ca România vremii să tragă un foc de armă în apărarea ei. Sub pretextul recuperării Basarabiei, Antonescu a dat ordin, un an mai târziu, armatei române să treacă Prutul. A uitat, însă, să se oprească la Nistru, iar România a ieşit înfrântă din război.

Atacarea URSS de către Germania şi aliaţii săi la 22 iunie 1941 a făcut caduc tratatul de neagresiune încheiat la 23 august 1939, în al cărui protocol secret se face referire la Basarabia. Deci, reprezentanţii Marii Britanii, SUA, URSS au fixat frontiera actuală a României prin Tratatul de pace de la Paris, de la 10 februarie 1947, pornind de la realităţile post-conflict, şi nu de la Pactul Ribbentrop-Molotov. Astfel, afirmaţia preşedintelui Băsescu că semnarea unui tratat de frontieră cu Republica Moldova ar echivala cu o consfinţire a pactului şi-ar fi avut