Bulgakov şi Ovidius! Sub aceste comparaţii strivitoare, datorate postfaţatorului Bogdan-Alexandru Stănescu, se chinuie să reziste romanul lui Ioan Lăcustă Replace all (Colcăiala)*, apărut postum. O carte uneori viguroasă, alteori încâlcită, turnată înverşunat în nonmateria fosforescentă şi înşelătoare a mlaştinii, o lume îndrăcită de vacarmul vocilor captive, care se suprapun pentru a-şi spune poveştile. Iar dacă autorul va fi crezut că de-abia de aici începe cariera lui de prozator (cum ne spune postfaţa), e mai bine să nu ştie că nu-i aşa.

Replace all nu este cea mai bună carte a lui Ioan Lăcustă, nu e nici pe departe un Maestrul şi Margareta românesc, ci o supra-ilustrare literară a unui loc (din păcate) comun: „la vremuri noi, tot noi“ – adică ei. Sau în cuvintele autorului: Aceia. Până să ajungem la Bulgakov, Ion D. Sîrbu din Adio, Europa, Caragiale din Kir Ianulea, Daniel Bănulescu din Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti sau Eugen Barbu din Groapa sunt mult mai aproape şi au furnizat deja întunericul vâscos, viermuiala de vieţi care se mănâncă unele pe altele sub comandamentul vesel al principiului distrugător, pâlpâirile neliniştitoare care nu sunt lumină, ci semne ale celeilalte puteri. O carte sumbră şi scrâşnită, deşi zgomotoasă, şi care pică ciudat după răscolitorul Luminare de anul trecut.

Şi comunismul, şi postcomunismul românesc sunt reconstituite sub forma unui judeţ de la Dunăre, aproape de baltă (Balta Chirului, Ghiolul Negru). Romanul aduce o miniteorie simpatică: românii au furat de-au rupt cincizeci de ani pentru că n-au ştiut cum să facă altfel rău unui regim detestat. Sportul a cizelat performeri, care în judeţ sunt întreprinzătorii clanului Brandaburlea, cu afacerile lor pe bani europeni (Euro Taulet Brandaburlea & Brandaburlea, trustul media Brandaburlea & Brandaburlea, cofetăria Tryby Tromphy, struţăria ş.a.m.d.), iar în baltă