Primul cluster din constructii, format la sfarsitul anului 2006, din care faceau parte 11 companii - Aedificia Carpati, Tungal Metrou, Energoconstructia, Iridex, Baduc, SCIT, Stizo, Metroul SA, TIAB, TMUCB, precum si Constructii Hidrotehnice Iasi, cu afaceri cumulate de peste 300 de milioane de euro - a ramas la stadiul de initiativa in ciuda faptului ca s-a semnat un acord intre companii, iar demersurile legislative erau inaintate.
"Am avut foarte multe intalniri in aceea perioada si s-a semnat chiar un acord intre parti pentru formarea acestui cluster. Cred ca a fost pe de o parte o teama din partea participantilor, pentru ca fiecare companie era foarte mare, dar si o nepotrivire a partenerilor", afirma Dan Tapu, vicepresedintele si unul dintre actionarii grupului de firme Tungal Metrou, initiatorii proiectului.
Scopul clusterului era acela de a reuni companiile romanesti de constructii pentru a participa la licitatiile cu finantare de la UE, unde criteriile de participare sunt foarte dure, iar nivelul cifrei de afaceri si a lucrarilor executate este inaccesibil pentru o singura companie locala. "O alta problema a fost ca nu am facut o publicitate mai mare pentru acest proiect si nu a fost sustinut mai puternic de asociatiile profesionale din constructii. In plus, cred ca in Romania nici nu exista exemple in care sa se formeze clustere puternice cu capital romanesc, pentru ca nu avem cultura pornirii unor proiecte de acest gen", explica Tapu, care considera ca mai ales in situatia actuala astfel de clustere nu vor mai fi formate prea curand.
Tungal Metrou, unul dintre principalii constructori de retele de metrou inainte de '89, a fost nevoit in ultimii ani sa-si reconfigureze businessul, in conditiile in care investitiile in infrastructura pentru realizarea metroului s-au redus puternic. "A fost foarte dificil sa trecem de la lucrari subterane l
