Perioadă de foc pentru justiţia din România şi în special pentru Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). O delegaţie de experţi din cadrul Comisiei Europene a venit la Bucureşti pentru a monitoriza activitatea instituţiilor care se ocupă cu lupta împotriva corupţiei. Jurnalul Naţional a făcut o radiografie a evoluţiei activităţii DNA, sub tutela procurorului-şef Daniel Morar, din anul 2005 până în 2008. În acest timp au fost date 279 de hotărâri definitive, fiind condamnate 522 de persoane. Despre performanţă nici nu poate fi vorba, căci anul trecut s-au înregistrat sub două rechizitorii pe cap de procuror.
Previziunile nu sunt deloc bune, iar cei care ar fi trebuit să vegheze la bunul mers al justiţiei aruncă pisica dintr-o ogradă în alta. Mircea Geoană a declarat că există informaţii coerente şi solide care indică riscul tăierii fondurilor europene după Raportul CE pe Justiţie din vară. Mai mult, acesta a lansat un apel către preşedintele Traian Băsescu să ia măsuri împreună cu instituţiile abilitate pentru a evita acest risc.
Să sperăm că experţii vor avea ce să monitorizeze, căci "producţia" DNA nu este atât de spectaculoasă pe cât s-ar crede, sau mai bine zis, aşa cum ar trebui să fie în cazul unei instituţii care se ocupă declarat cu lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Cum se cheltuiesc fondurile alocate domeniului numit justiţie, de ce oamenii sunt purtaţi ani întregi prin tribunale, dar mai ales, de ce, în ciuda faptului că se face mare tam-tam cu unele dosare ajunse pe masa DNA, foarte puţini dintre cei implicaţi ajung să vadă viaţa din spatele gratiilor.
CORUPŢIE, TE HALESC!
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a fost înfiinţată în 2002 sub denumirea de Parchetul Naţional Anticorupţie, ca un parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie la nivel înalt şi mediu. Structura de personal a direc
