Nu ies cu nimic în evidenţă când îi întâlneşti pe stradă. Nu au inele la sprâncene, nu „se poartă“ emo, nu apar la televizor precum politicienii, nici nu au consilieri de imagine care să-i prezinte lumii. Sunt olimpicii naţionali, despre care ştiu părinţii, profesorii, colegii şi câţiva oameni din comunitate.
Liceele s-ar bate pentru ei, dacă sistemul de admitere ar fi altul. Când vor trece în clasa IX-a vor deveni mândria şi gloria colegiilor craiovene, alături de copiii „locului“. În Filiaşi, ei sunt tocilarii, în spatele cărora e bine să te aşezi la teze sau la lucrările de control. Modeşti, cu bun-simţ, n-au nimic din superioritatea pe care o manifestă cei mai puţin îndreptăţiţi la o astfel de atitudine. Cristina Elena Negroiu, Ionuţ Mugurel Anghel şi Mariana Raluca Firu învaţă la Şcoala Generală cu clasele I-VIII, în ultimul an. Materiile la care sunt olimpici naţionali sunt geografia, matematica şi limba romani. Lumea află despre ei atunci când mai câştigă un premiu, când primesc hârtii „de onoare“ de la Consiliul Judeţean Dolj sau de la Primăria Filiaşi sau când Dorina Braloştiţeanu, directoarea Bibliotecii „Anton Pann“, hotărăşte să facă o expoziţie cu toate diplomele obţinute. Îşi trăiesc performanţele aproape în anonimat, conştienţi că, într-o zi, lucrurile vor sta altfel.
Un sistem inutil
I-am întâlnit pe cei trei olimpici într-una din sălile Bibliotecii din Filiaşi. Aşteptând răbdători, timizi, aşa cum ne învaţă şcoala românească din clasa I: cuminţi, în băncuţele noastre, cu mâinile la spate. Vorba le este însă sigură, vocea clară şi ideile coerente. Sunt siguri pe ei pentru că ştiu ce pot. Le sunt recunoscători profesorilor, pentru că ei au sădit sau au crescut pasiunea şi plăcerea de a învăţa: Cristina Casiu, de matematică, Doina Tâmplaru, de geografie, sau Janeta Ferari, de romani. „Sunt oameni care nu mimează m