Ceea ce se petrece acum la Steaua se potriveşte cu o glumă, care i-a plăcut atît de mult regizorului iranian Abbas Kiarostami, încît a inclus-o în filmul său “Gustul cireşei”. Un om se duce la medic. “Dacă îmi ating capul cu degetul, mă doare. Dacă îmi ating picioarele, mă doare, dacă pun degetul pe burtă, iarăşi mă doare. Oriunde aş pune degetul pe corpul meu, mă doare”.
Doctorul s-a uitat la el, l-a examinat, apoi i-a răspuns: “Corpul tău n-are nimic, degetul e rupt!”. Cam acelaşi lucru s-ar putea spune şi despre echipa din Ghencea. Starea de rău generalizat vine de la faptul că patronul se plimbă prin toate posturile de la club. Poate jocul roş-albaştrilor, transferurile, atmosfera din vestiar, imaginea clubului, relaţia cu suporterii ar arăta altfel, dacă n-ar fi indicate cu “degetul rupt” de la oficială.
Ceea ce se petrece acum la Steaua se potriveşte cu o glumă, care i-a plăcut atît de mult regizorului iranian Abbas Kiarostami, încît a inclus-o în filmul său “Gustul cireşei”. Un om se duce la medic. “Dacă îmi ating capul cu degetul, mă doare. Dacă îmi ating picioarele, mă doare, dacă pun degetul pe burtă, iarăşi mă doare. Oriunde aş pune degetul pe corpul meu, mă doare”.
Doctorul s-a uitat la el, l-a examinat, apoi i-a răspuns: “Corpul tău n-are nimic, degetul e rupt!”. Cam acelaşi lucru s-ar putea spune şi despre echipa din Ghencea. Starea de rău generalizat vine de la faptul că patronul se plimbă prin toate posturile de la club. Poate jocul roş-albaştrilor, transferurile, atmosfera din vestiar, imaginea clubului, relaţia cu suporterii ar arăta altfel, dacă n-ar fi indicate cu “degetul rupt” de la oficială.
